Video

Transcriere

Noi, oamenii, suntem incapabili să experimentăm adevărata natură a Universului nefiltrată.

Simțurile și creierul nostru pot doar procesa o fracțiune a lumii.

Prin urmare, noi trebuie să folosim concepte și instrumente ca să învățăm despre natura adevărată a realității.

Progresul tehnologic nu doar ne-a lărgit cunoștințele despre Univers,

dar și ne-a făcut conștienți de posibilități neliniștitoare.

În viitor poate deveni posibil să simulăm întregi universe.

Dar dacă aceasta este o posibilitate, cum putem ști dacă nu s-a întâmplat deja?

Ce ar fi dacă nu suntem creatori, ci creații?

Este posibil ca noi să nu fim reali și nici să nu știm asta?

Dacă înțelegerea noastră curentă a fizicii este corectă,

atunci este imposibil să simulezi întregul Univers cu ale sale trilioane și trilioane de lucruri.

Dar noi nici nu avem nevoie, oricum.

Noi avem nevoie de suficient Univers ca să îi păcălim pe locuitorii simulării noastre

să creadă că sunt reali.

Cine are nevoie de miliarde de galaxii?

Noi avem nevoie doar de spațiul permis explorării locuitorilor noștri.

Universul vast ar putea fi doar o proiectare plană, și ei nu ar avea nici un mod de a ști.

Cât despre lucrurile mici precum celulele sau bacteriile,

noi nu avem absolută nevoie de ele.

Cînd folosești un microscop, ce vezi poate fi creat instantaneu.

Același lucru se aplică cu atomii.

Scaunul pe care stai chiar acum nu are nevoie să fie simulat cu cvadriloane de atomi.

Avem nevoie doar de învelișul său exterior.

El poate fi gol înăuntru, până când decizi să îl rupi.

Corpul tău poate să se simtă ca fiind umplut cu bulbuci, dar poate fi gol, până când îl deschizi.

Minimul necesar pentru simularea noastră este doar conștiința oamenilor noștri virtuali.

Subiecții noștri trebuie doar să creadă că simularea este reală.

Bine, deci suntem noi simulați?

Ei bine, este posibil, dar sunt câteva condiții care trebuie să fie întâlnite.

Evident, noi nu avem autoritate asupra acestui subiect, așa că acceptă informația prezentată cu un anumit nivel de scepticism.

Bazate pe o versiune modificată a raționamentului simulării de Nick Bostrom,

noi avem cinci ipoteze pentru tine.

Dacă sunt adevărate, tu, dragă privitorule, trăiești într-o simulare.

Ipoteza 1: Este posibil să simulezi conștiința.

Nimeni nu știe ce este conștiința.

De dragul raționamentului, să presupunem că poți genera conștiința simulând un creier.

Creierele sunt destul de complexe.

Dacă numeri fiecare interacțiune dintre sinapse ca o operație,

creierul tău lucrează la 10 la puterea a 17-a sau o sută de milioane de miliarde de operații per secundă.

Să presupunem cu generozitate că avem nevoie de 10 la puterea 20 operații

ca să simulăm o secundă de conștiință umană.

Dar noi nu vrem să simulăm doar un om,

noi vrem să simulăm toată istoria umană deodată, ca să putem sări de colo-colo.

Să spunem că vrem să simulăm 200 de miliarde de oameni, cu o durată medie de viață de 50 de ani.

Un an are 30 de milioane de secunde, înmulțit cu 50 de ani,

înmulțit cu 200 de miliarde de oameni,

înmulțit cu 10 la puterea a 20-a operații.

Deci, avem nevoie de un computer capabil să facă față unui număr de un milion de trilioane de trilioane de triloane de operații pe secundă.

Mai multe operații decât sunt stele în Universul observabil.

Un computer de acest fel este pur și simplu imposibil.

Exceptând că, poate, nu este.

Ipoteza 2: Progresul tehnologic nu se va opri curând.

Dacă presupunem că progresul tehnologic continuă într-o manieră asemănătoare ca până acum,

atunci, la un moment dat, ar putea să existe civilizații care cuprind galaxii, cu putere nelimitată a computerelor.

Ființe cu un nivel al tehnologiei atât de avansat, încât nu am putea să îi deosebim de zei.

Un computer care poate să poată sa facă față la un milion de trilioane de triloane de trilioane de operații este o treabă serioasă,

dar, de fapt, există concepte pentru computere care ar putea să facă asta.

”Creierul Matrioșkă” este o mega-structură teoretică,

realizată din milioane de părți care orbitează o stea și se hrănesc cu radiația sa.

Un computer de această scală ar avea destulă putere ca să simuleze multe mii,

dacă nu milioane de umanități în același timp.

Alte tehnologii, precum computerele cuantice de înaltă calitate din viitor ar putea să micșoreze dramatic dimensiunea,

astfel încât ar fi posibil să faci asta cu o structură de mărimea unui oraș mare, sau chiar și mai mic.

Dar doar dacă este cineva să construiască computerul.

Ipoteza 3: Civilizațiile avansate nu se autodistrug.

Dacă este vreun punct în care toate civilizațiile se autodistrug, toată această discuție se încheie aici.

Privind în spațiu, te-ai aștepta să vezi Universul plin cu milioane de civilizații extraterestre,

dar noi nu vedem pe nimeni.

Motivul pentru asta ar putea fi ”Marile Filtre”.

”Marile Filtre” sunt bariere pe care viața trebuie să le treacă, cum ar fi un război nuclear,

asteroizi, schimbarea climei sau un generator de gaură neagră.

Dacă viața este în mod inerent autodistructivă, atunci nu există simulări.

Noi am explicat asta mai detaliat în videoclipul nostru despre Paradoxul Fermi.

Ipoteza 4: Civilizațiile super-avansate vor să ruleze simulări.

Când vorbim despre civilizații post-umane, nu știm la ce trebuie să facem față.

Să credem că știm ce vor ființe la fel de puternice ca zeii este destul de arogant.

Imaginează-ți cea mai inteligentă furnică de pe Pământ, care trăiește alături de un parc de distracții.

Este curioasă pentru ce le folosește el(n. r. parcul de distracții) oamenilor, așa că încerci să îi explici.

Din păcate, furnica pur și simplu nu înțelege.

Conceptul de rollercoaster și statul la coadă și sărbători și distracție

nu are sens pentru o furnică trăind o viață de furnică.

Același lucru se aplică și pentru noi și o ființă post-umană.

Comparați cu ei, noi suntem furnici.

A rula simulări pentru distracție sau știință poate fi o idee absurdă și stupidă pentru ei.

Dar dacă ei vor să ruleze simulări pentru oarecare motive iar ipotezele 1, 2 și 3 sunt corecte,

atunci șansele ca tu să trăiești într-o simulare nu sunt zero.

Ipoteza 5: Dacă sunt multe simulări, este probabil ca tu să fii în una.

Dacă sunt civilizații simulate, este posibil să fie foarte multe.

La urma urmelor, noi presupunem că ființele post-umane au acces la putere de computere practic nelimitată.

Așa că dacă ei rulează simulări, ar fi convenabil să ruleze milioane sau chiar miliarde.

Dacă sunt miliarde de universuri simulate,

atunci este probabil că sunt trilioane și trilioane de ființe conștiente simulate,

ceea ce înseamnă că marea majoritate a tuturor ființelor conștiente care vor fi existat vreodată sunt simulate.

Deci, pentru fiecare ființă conștientă făcută din carne există un miliard de ființe conștiente simulate.

Întrucât noi nu avem nici un mod de a ști dacă suntem simulați sau nu,

în acest caz, șansele ca tu să fii unul dintre cei 999.999.999 simulați sunt destul de mari.

Deci, ceea ce tu consideri realitate, poate să nu fie real deloc.

Tu chiar poți fi … simulat.

Toate astea sunt bazate pe o mulțime de ipoteze pe care nu le putem testa chiar acum,

prin urmare, mulți oameni de știință nu sunt de acord cu tot acest experiment de gândire.

Deci nu îți arde casa ca să vezi dacă vor fi erori.

Dacă ești simulat, nu se schimbă chiar multe pentru tine.

Tu poți fi pe o planetă mică care accelerează prin nimicul etern

sau o simulare într-un computer.

Existența ta nu devine mai mult sau mai puțin înfricoșătoare sau bizară.

Tot ce putem să sperăm să facem este să încercăm să trăim vieți bune și să ne simțim bine.

Și să sperăm că, dacă suntem cu adevărat simulări într-un supercomputer,

nimeni nu se împiedică de cablul de alimentare.

Oh, oh nu!

Cred că tocmai am deconectat simularea.

Dar, ce ar fi dacă asta nu contează?

Ce ar fi dacă noi suntem în una chiar acum?

Ce ar fi dacă tu ești simulat?

Jake va studia acest subiect pe canalul Vsauce3.

Apasă aici ca să urmărești videoclipul său și să te abonezi la canalul său.

De ce mai ești aici? Mergi la Vsauce3, urmărește videoclipul și abonează-te!

Noi promitem că merită timpul tău!