Video

Transcriere

Lumea în care trăim pare normală, obișnuită.

Pare că acesta e modul în care oamenii există și au existat dintotdeauna.

Dar, nu e așa.

Oamenii nu au trăit niciodată într-o lume așa de sofisticată și potrivită nevoilor noastre, ca și astăzi,

acest lucru oferindu-ne posibilitatea de a uita de noi înșine și de a nu ne îngrijora cu privire la supraviețuire.

Hrană, adăpost, sigurață - toate acestea sunt, mai mult sau mai puțin, luate ca atare.

Dar suntem un caz special. Pentru mai mult de 99.99% din istoria omenirii, viața era complet diferită.

Și nu există doar o singură istorie a omenirii.

Povestea noastră începe acum 6 milioane de ani, când tribul de hominini s-a destrămat și relațiile noastre cu primatele au luat sfârșit.

Acum 2.8 milioane de ani, genul homo, primii oameni, a apărut.

Ne place să credem că noi suntem singurii oameni, dar asta e departe de adevăr.

Când noi, homo sapiens sapiens am dobândit existență acum 200.000 de ani, existau cel puțin 6 alte specii de om,

“rude” cu inteligență și abilitate comparabilă, lucru care trebuie să fie fost foarte înfricoșător, aproape ca și traiul cu extratereștri.

Câțiva din ei au avut succes.

Homo erectus, de exemplu, a supraviețuit pentru 2 milioane de ani.

De 10 ori mai mult decât au existat oamenii moderni.

Ultimul din ceilalți oameni a dispărut acum 10.000 de ani.

Nu știm ce a cauzat moartea lor.

Oamenii moderni au un mic procent de ADN de neanderthal și de ADN al altor specii de om, deci au avut loc niște amestecări,

dar cu siguranță nu destul cât să se fi combinat speciile.

Deci nu știm dacă “rudele” noastre au dispărut pentru că au rămas fără resurse sau din cauza unor genocide minore.

În orice caz, numai noi rămânem.

Înapoi la începutul omenirii.

Acum 2.8 milioane de ani, oamenii timpurii foloseau unelte, dar nu au făcut progrese remarcabile timp de aproape 2 milioane de ani.

Până când au învățat să stăpânească focul.

Focul însemna prepararea mâncării, lucru care o făcea mai nutritivă, fapt ce a contribuit la dezvoltarea creierului.

De asemenea, producea lumină și căldură, lucru care făcea zilele mai lungi și iernile mai puțin macabre.

Pe deasupra, nu doar că speria prădătorii, putea fi folosit pentru vânătoare.

Un lemn incendiat sau o pășune aprinsă asigura animalelor mici, nuci și tuberculi care erau pre-fripte.

Cu 300.00 de ani în urmă, cele mai multe specii diferite de om trăiau în societăți mici bazate pe vânătoare și colectare .

Aveau foc, lemn, unelte din piatră, își planificau viitorul, îngropau morții și aveau cultură proprie.

Dar cel mai important, vorbeau între ei.

Probabil într-o fel de proto-limbă, nu așa de complexă ca a noastră.

Dacă am fi avut o mașină a timpului, cât de departe în timp am fi putut merge,

să furăm câțiva bebeluși și să îi creștem în ziua de azi fără ca cineva să își dea seama că sunt un pic diferiți?

Asta e discutabil.

Din punct de vedere anatomic, oamenii moderni au apărut acum 200.000 de ani.

dar probabil cel mai departe am putea călători în urmă cu 70.000 de ani și înșfăca un om modern civilizat.

Înainte de asta, bebelușilor le-ar lipsi niște mutații cruciale ale genelor

necesare pentru dezvoltarea unui creier cu abilități lingvistice moderne și de gândire abstractă.

La un anumit moment, aproximativ acum 50.000 de ani, a avut loc o explozie a inovației.

Uneltele și armele au devenit tot mai sofisticate și cultura tot mai complexă,

pentru că, la acea vreme, oamenii aveau un creier dezvoltat,

și o limbă mult mai eficientă pentru comunicarea eficace între indivizi,

și până la ultimul detaliu.

Asta a permis cooperarea de mult mai aproape, și este chiar ceea ce ne face diferiți de orice altă creatură de pe Pământ.

Nu corpurile noastre comparativ fragile și simțurile inferioare,

ci abilitatea de a coopera în mod flexibil în grupuri mari, nu ca, de exemplu, stupuri rigide

sau haite de lupi intime, dar mici.

Pe măsură ce creierul nostru a evoluat, am devenit capabili să facem ceva ce viața nu a putut până în acest punct.

Unu - să ne lărgim cunoștințele într-un rimt alert.

Doi - să păstrăm cunoștințele acumulate de-a lungul generațiilor.

Trei - să ne bazăm pe cunoștințele din trecut, pentru a căpăta o înțelegere chiar mai profundă.

Pare nebunesc, dar până atunci, informația trebuia transmisă din generație în generație,

în mare parte prin genetică, lucru care nu e eficient.

Totuși, pentru următorii 40.000 de ani, viața omului a rămas, mai mult sau mai puțin, aceeași.

Nu s-a evoluat prea mult.

Strămoșii noștri erau doar un animal printre multe altele.

A construi un zgârie-nori fără a ști ce e o casă… e greu.

Dar în timp ce e ușor să fim aroganți în atitudine cu strămoșii noștri, acest lucru ar fi ignorant.

Oamenii, acum 50.000 de ani, erau specialiști în supraviețuire.

Aveau o hartă mentală detaliată a teritoriului lor,

simțurile lor erau bine potrivite cu mediul,

știau și memorau o cantitate mare de informații despre plante și animale.

Puteau face unelte complexe, lucru care cerea ani de antrenament minuțios și abilități motorii excepționale.

Corpurile lor erau comparate cu cele ale atleților contemporani doar din cauza rutinei zilnice,

și trăiau o bogată viață socială în cadrul tribului din care făceau parte.

Supraviețuirea cerea atât de multe abilități, încât e posibil ca volumul cerebral obișnuit al oamenilor moderni timpurii

să fi fost mai mare decât cel din zilele noastre!

Ca și grup noi știm mai mult în zilele noastre, dar ca indivizi, strămoșii noștri erau superiori nouă.

Dar în urmă cu aproape 12.000 de ani, în mai multe locații, oamenii au dezvoltat agricultura.

Totul s-a schimbat foarte repede.

Înainte, supraviețuirea ca vânător și căutător cerea abilități fizice și metale desăvârșite în toate domeniile din partea tuturor.

Odată cu apariția erei agriculturii, indivizii puteau să se bazeze tot mai mult pe abilitățile de supraviețuire ale altora.

Asta însemna că unii dintre ei se puteau specializa.

Poate că lucrau la unelte superioare, își petreceau timpul crescând culturi agricole mai rezistente sau animale mai bune.

Poate că au început să inventeze lucruri.

Pe măsură ce agricultura devenea tot mai eficientă, începea ceea ce noi numim “civilizația”.

Agricultura ne-a oferit o sursă de hrană sigură și anticipabilă,

lucru care permitea oamenilor să păstreze cantități mare de mâncare pentru prima dată,

ceea ce însemna că traiul era mai ușor cu grâne decât cu carne.

Stocul alimentar avea nevoie de protecție, lucru care a determinat traiul comunităților în spații mai mici.

Întâi, primele structuri de apărare au fost construite, nevoia de organizare a crescut.

Cu cât am devenit mai organizați, cu atât lucrurile au devenit eficiente mai repede.

Satele au devenit orașe, orașele au devenit regate, regatele au devenit imperii.

Conexiunile dintre oameni s-au intensificat, ceea ce a dus la posibilitatea de a face schimb de cunoștințe.

Progresul a devenit exponențial.

Acum aproape 500 de ani, revoluția științifică a început.

Matematica, fizica, astronomia, biologia și chimia au transformat tot ceea ce credeam că știm.

Revoluția industrială a urmat imediat după, punând bazelor lumii moderne.

Pe măsură ce eficiența în medie creștea semnificativ,

tot mai multe persoane își puteau petrece viața contribuind la progresul omenirii.

Revoluțiile se țineau lanț.

Crearea computerului, evoluția sa într-un mijloc folosit în viața de zi cu zi

și apariția Internetului au dat formă lumii noastre.

E greu de înțeles cât de repede s-au întâmplat toate acestea.

Au existat în jur de 125.000 de generații de la apariția primei specii umane.

În jur de 7.500 de generații de la oamenii moderni cu capacități psihologice au văzut lumina zilei.

În urmă cu 500 de generații, a început ceea ce noi numim “civilizația”.

În urmă cu 20 de generații, am învățat despre știință.

Și Internetul a devenit accesibil pentru majoritatea oamenilor în urmă cu o generație.

În ziua de azi, trăim în cea mai prosperă perioadă experimentată vreodată de omenire.

Am schimbat această planetă, de la compoziția atmosferei până la schimbări de dimensiuni mari în peisaj

și de asemenea și din ceea ce privește alte animale.

Luminăm noaptea cu stele artificiale și punem oamenii într-o cutie de metal în cer.

Unii chiar au pășit pe lună.

Punem roboți pe alte planete.

Ne-am uitat adânc în trecutul Universului prin ochi mecanizați.

Cunoștințele noastre și modul de a obține și păstra mai multe au izbucnit.

Elevul obișnuit de liceu din zilele noastre știe mai mult despre univers decât un licean de acum câteva secole.

Oamenii stăpânesc această planetă, chiar dacă dominația noastră e foarte fragilă.

Totuși, nu suntem atât de diferiți de strămoșii noștri de acum 70.000 de ani.

Dar stilul nostru de viață a existat timp de mai puțin de 0.001% din istoria omenirii.

De aici încolo, nu se poate ce ne rezervă viitorul.

Construim un zgârie-nori, dar nu suntem sigur dacă stă pe o fundație rezistentă

sau dacă o construim pe nisip mișcător.

Să lăsăm subiectul deoparte.

Următoarea dată când pierzi trenul, burgerul tău nu e destul de cald sau cineva se pune în fața ta la rând,

amintește-ți cât este de specială lumea aceasta transformată a omului.

Poate că nu merită să te superi din cauza tuturor acestor lucruri mărunte.

OK, deci aceasta a fost prima încercare de a face un clip legat de istorie.

Ne-ar plăcea să facem mai multe, dar necesită chiar mai mult timp decât un videoclip obișnuit.

Deci, am face în jur de 3 sau 4 pe an.

Sugestiile voastre sunt binevenite aici!

Îți mulțumim foarte mult pentru vizionare, și dacă vrei să ne susții direct,

poți s-o faci pe Patreon.

Chiar ne ajută.

Cât te gândești la asta, aici sunt mai multe videoclipuri, dacă ai nevoie de mai multă distragere!