Video

Transcriere

Imaginează-ți un viitor în care prăjitorul tău de pâine

anticipează ce fel de pâine prăjită vrei.

În timpul zilei

caută pe internet noi și

entuziasmante tipuri de pâine prăjită. Poate te întreabă pe tine

despre ziua ta și vrea să discute

despre noi realizări în tehnologia prăjitoarelor

de pâine. Când ar putea fi considerat că

acesta este o persoana? Când te vei întreba

dacă prăjitorul tău de pâine are sentimente?

Dacă ar face-o, ar putea scoaterea lui din priză fi crimă?

Și ai mai putea spune că îl deții?

Vom fi vreodată nevoiți să le dăm mașinăriilor

drepturi?

Inteligența artificială este deja peste tot în jurul tău

Se asigură că magazinele au în stoc

destule snack-uri,

îți oferă cea mai potrivită reclamă pe internet

și poate că ai și citit

o știre scrisă în totalitate de o mașinărie.

Acum, privim roboți de discuție precum Siri

și râdem la primitivele lor simulate

emoții, dar este probabil că

o să avem de-a face cu făpturi care ne creează

dificultăți în a stabili diferența dintre umanitatea reală

și cea simulată.

Există masinării care

merită drepturi?

Cel mai probabil, nu încă. Dar dacă ar apărea,

nu am fi pregătiți pentru ele. Mare parte

din filosofia drepturile e neechipată pentru a

avea de-a face cu cazul inteligenței

artificiale. Cele mai multe cereri de drepturi

pentru un om sau un animal sunt centrare în jurul

întrebării despre constiință.

Din pacate, nimeni nu stie

ce este constiința. Ceva ce

e imaterial, altii spun ca e o stare a

materiei, ca gazul sau lichidul.

Fara deosebire de definitia precisa,

avem o cunostinta intuitiva

despre constiinta pentru ca o simtim.

Suntem constienti de noi

si de inconjurul nostru

si stim cum se simte inconstienta.

Unii neurologi cred ca

orice sistem suficient de avansat

poate genera constiinta.

Deci daca aparatura era destul de puternica,

putea deveni constienta. Daca da,

ar merita drepturi?

Pai, nu asa de usor.

Ar face ce consideram noi ca drepturi sens pentru aceasta?

Constiinta îndreptățește fiintele

sa aiba drepturi pentru ca

ii da unei fiinte abilitatea de a suferi. Inseamna

nu numai abilitatea de a simti, dar si de a fii constienta de aceasta.

Robotii nu sufera, si cel mai probabil nu vor suferi

decat daca ii programam pentru asta.

Fara durere sau placere

nu exista preferinte si drepturile sunt degeaba.

Drepturile noastre umane sunt profund legate de

propria noastra “programare”.

Drept exemplu nu ne place durerea fiindca creierele noastrea

au evoluat pentru a ne tine in viata, pentru a ne opri din a atinge un

foc fierbinte sau pentru a fugi de pradatori.

Deci am inventat drepturile pentru

a ne proteja de încălcări

ce ne provoaca durerea. Chiar si drepturile mai abstracte

ca libertatea sunt înrădăcinate în modul

in care creierul nostru e facut ca sa detecteze ce e corect

si incorect. I-ar pasa unui toaster care nu poate

sa mearga daca e inchis intr-o cusca?

I-ar pasa daca ar fii demontata daca

nu avea nicio frica de moarte? I-ar pasa daca

ar fii insultat daca nu avea

nicio nevoie de stima de sine? Dar, ce se întâmplă

dacă programam un robot sa simte durere si emotii?

Sa prefere drepteatea fata de nedreptate,

placere fata de durere, si sa fie constienta de aceasta?

Le-ar face asta suficient de umani?

Multi tehnologi cred ca

o “explozie” in tehnologie va interveni cand

inteligenta artificiala poate invata si

crea propriile ei inteligente artificiale

chiar mai inteligente decat ele insasi.

La acest moment problema modului în care un robot

e programat va fii foarte mult

inafara controlului nostru.

Ce s-ar intampla daca o inteligenta artificiala

constata că este necesar sa programeze

abilitatea de a simti durerea, la fel cum și biologia evolutivă

a constatat ca e necesar in

majoritatea creaturilor vii. Oare robotii merita aceste drepturi?

Dar poate ar trebui sa fim

mai putin ingrijorati de riscul

care robotii super inteligenti il impun noua, si mai

ingrijorati de riscul care riscul pe care il impunem noi lor.

Intreaga noastra identitate umana se bazeaza pe

ideea excepționalisticii umane, ca noi suntem fulgi

unici speciali cu dreptul de

a domina lumea naturală. Oamenii

au o istorie de a nega că alte ființe sunt capabile de

suferință cum sunt ei. În mijlocul

Revoluției Științifice Rene Descartes a susținut

că animalele erau simple automate,

roboti daca vrei.

Asa, lovind un iepure era, din punct de vedere respingator,

ca si cand loveai un animal de plus.

Și multe dintre cele mai mari crime împotriva umanității au fost justificate de făptașii lor

pe motiv că victimele au fost mai mult animale decât oameni civilizati.

Chiar mai problematic este ca avem

un interes economic in negarea drepturilor robotilor.

Daca constrângem un robot constient, posibil prin

tortura programata, in a face

precum dorim,

potentialul economic este nelimitat.

Am facut-o inainte, la urma urmei.

Violenta a fost folosita pentru a forta alti

oameni in a lucra. Si nu am avut

niciodata probleme cu a veni cu justificări

ideologice.

Proprietarii de sclavi au susținut că sclavia a beneficiat sclavii:

le-a pus un acoperis deaspura capului

si i-a invatat creştinismul.

Barbatii care erau impotriva femeilor pentru vot

sustineau ca era in interestul femeilor de a lasa

deciziile grele pentru barbati. Fermierii

sustin ca avand grija de animale si hranindu-le justifica

mortile lor timpurii pentru

preferintele noastre dietetice. Daca

robotii devin

constienti, nu va exista

niciun deficit de argumente pentru

cei care spun ca acestea ar trebui sa ramana fara drepturi,

in special de la cei ce fac profit din ei.

Inteligenta artificiala ridica intrebari

serioase despre limitele filosofice.

Ce putem întreba dacă roboții sunt constienti

sau merită drepturi

ne forteaza sa punem intrebari de baza ca

“Ce ne face umani?”

“Ce ne face demni de drepturi?”

Indiferent de ceea ce credem noi, intrebarea

ar trebui raspunsa in viitorul

apropiat.

Ce o sa facem daca

robotii o sa inceapa sa isi ceara propriile drepturi?

Ce pot robotii ce cer drepturi

sa ne invete despre noi insine?

Prietenii nostri de la Wisecrack au facut

un videoclip explorand aceasta intrebare

utilizand filosofia din Westworld. Wisecrack disecă cultura pop

intr-un fel unic si filosofic.

Apasa aici pentru a le vedea

videoclipul si a va abona la canalul lor.