Siguranță și Regret - Terorism și Supraveghere în Masă. | Kurzgesagt

🎁Amazon Prime 📖Kindle Unlimited 🎧Audible Plus 🎵Amazon Music Unlimited 🌿iHerb 💰Binance

Video

Transcriere

Terorismul e foarte înspaimântător, mai ales atunci cand are loc aproape de casă

si nu in vreun loc indepartat.

Nimănui nu-i place să-i fie frică, așa că ne-am dorit să facem frica să dispară.

Așa că am cerut mai multă siguranță.

In ultimii zece ani a devenit din ce în ce mai obisnuit

ca libertatile civile sa fie limitate si ca agentiile guvernamentale sa-si spioneze cetatenii

pentru a aduna și stoca date cu caracter personal.

Nu conteaza daca inclini spre o politica de dreapta sau de stanga

această problemă ne afectează pe toți.

Trebuie, deci, sa ne uităm la informatii și să ne întrebăm sincer:

“Toate acestea chiar ne-au facut sa fim mai in siguranta?”

După atentatele din 11 septembrie din SUA, guvernul american a tras concluzia

că legile nu au ținut pasul cu tehnologia.

A creat Programul de Supraveghere Anti-tero,

inițial pentru a intercepta comunicatiile legate de al-Qaeda.

Autoritățile erau convinse că, dacă programul ar fi fost instituit înainte de 11 Septembrie,

piratii aerului ar fi putut fi opriți.

Curand, insa, noile puteri au fost folosite si pentru a dovedi vinovăția prin asociere.

FBI-ul a folosit registrele de imigrare pentru a identifica

străinii de naționalitate arabă și musulmană din SUA.

Pe baza acestora, 80 000 de persoane au fost nevoite să se înregistreze,

alte 8 000 au fost convocate pentru interivuri cu FBI-ul

si peste 5000 de persoane au fost trimise în arest preventiv.

Nici un terorist nu a fost identificat în ceea ce a fost ulterior numit

cea mai agresivă campanie națională de profilare etnică

de la cel de-al doilea Război Mondial până în prezent.

Banalitatea cu care agentiile guvernamente

pot să colecteze și să stocheze date cu caracter personal ale cetățenilor

a devenit evidenta în urma dezvăluirilor din documentele Snowden în 2013.

Acestea au arătat cum NSA-ul poate să ceară informații

despre utilizatori de la companii precum Microsoft sau Google

pe lângă colectarea zilnică a datelor din traficul pe internet al civililor,

precum cel din conținutul email-urilor și din agenda de contacte.

Astfel, în loc să se concentreze pe răufăcători,

guvernele își îndreaptă tot mai mult atenția către toata populatia.

Dacă însă cauți acul în carul cu fân,

adăugând permanent tot mai mult fân în car, găsirea acului nu va fi mai usoara.

Dimpotriva, toate reușitele recente anuntate de NSA

au provenit din metode clasice de supraveghere a suspecților.

În ciuda speranțelor uriașe, programul de supraveghere al NSA

n-a împiedicat nici un atac terorist major.

Spre exemplu, unul din atacatorii Maratonului din Boston se număra deja pe lista FBI a suspecților.

Așadar nu avem nevoie de mai multe date fara legaturi,

ci de mijloace mai bune de a interpreta și de a ne folosi de informațiile pe care le avem deja.

Agențiile de spionaj vor, de asemenea, si eliminarea criptarilor.

La începutul anului 2016, FBI-ul a cerut companiei Apple sa creeze un program

care să dezactiveze criptarea telefonului unui terorist.

Apple a refuzat public, nu doar fiindcă un astfel de instrumnet ar putea fi folosit

pentru a limita permanent dreptul la viață privată al cetățenilor care respectă legea,

dar și din frica de a nu deschide ușa către solicitări tot mai multe din partea guvernelor

de a avea acces la o tehnologie folosită de miliarde de oameni,

o teamă împărtășită de experții în securitate și de criptografi.

Câteva săptămâni mai târziu, FBI-ul a dezvăluit că spărseseră deja codurile din telefon singuri,

admițând așadar că au mințit publicul cu privire la necesitatea de a avea un program special,

ceea ce ne face să ne punem întrebări cu privire la câtă încredere putem avea în agențiile de spionaj

atunci când discutăm despre dreptul la viață privată și securitate

mai ales luând în considerare faptul că NSA-ul, care, spre exemplu, are deja puterea de a

porni microfonul iPhone-ului și camera de luat vederi a laptop-ului tau

fără ca tu să observi.

Îngrijorările cu privire la aceasta sunt deseori întâmpinate cu argumentul

„Dacă nu ai nimic de ascuns, nu ai nici un motiv să te temi”.

Acest tip de raționament crează însă un climat al opresiunii.

Dacă vrei ca anumite aspecte ale vieții tale să rămână private

nu înseamnă că automat faci ceva greșit.

În prezent trăim în democrație.

Imaginează-ți însă cât rău ar putea să facă persoana greșită cu toate datele noastre

și cu un acces atât de rapid la toate dispozitivele noastre electronice.

Legile anti-terorism permit autorităților să investigheze și să pedepsească

mai agresiv infracțiuni care nu au legătură cu terorismul.

Dacă le oferi celor care aplica legea instrumente puternice, aceștia le vor folosi.

De aceea este atât de importantă o supraveghere democratică.

Chiar dacă acele instrumente și legi nu sunt folosite împotriva ta astăzi,

mâine totul se poate schimba.

Spre exemplu, după atentatele de la Paris din noiembrie 2015,

Franța și-a extins legile anti-terorism, care erau deja destul de extinse,

oferindu-le autoritatilor mai multa putere de a efectua percheziții la domiciliu

și de a plasa oameni în arest la domiciliu.

La doar câteva săptămâni după, au început să apară dovezi potrivit cărora aceasta putere era utilizata

pentru alte scopuri, precum suprimarea protestelor impotriva schimbarilor climatice.

Guvernele Spaniei, Ungariei și Poloniei

au introdus legi mai restrictive cu privire la libertatea de întrunire și libertatea de exprimare.

Libertatea de exprimare și libertatea presei din Turcia

au fost subminate grav în ultimii ani,

existând oameni care au ajuns la închisoare pentru că au criticat Guvernul.

Niciuna dintre aceste măsuri nu ne-a ajutat efectiv să luptăm împotriva terorismului.

Raționamentul din partea acestora poate fi bun, ba chiar nobil,

dar dacă le permitem guvernelor pe care le-am ales să ne limiteze libertățile personale,

teroriștii sunt cei care inving.

Ce e si mai rău e că, dacă nu suntem atenți,

putem încet încet să ajungem să trăim în state care ne supraveghează permanent.

Datele sunt destul de clare: slabirea drepturilor, alături de supravegherea în masă,

nu au condus până acum la succese semnificative,

însă au schimbat natura societății în care trăim.

Terorismul este o problemă complicată…

…fara soluții simple.

Nici un sistem de securitate nu va putea opri câțiva indivizi

sa construiasca o bombă în subsolul casei lor.

Ar trebui însă să ținem cont de principiul proporționalității.

A crea coduri minune prin care să putem să accesăm milioane de telefoane

nu se compară cu percheziționarea unei singure case.

În majoritatea țărilor, există deja legi care permit luarea de diverse măsuri,

precum supravegherea unui suspect.

Pentru a profita in totalitate de potentialul existent,

avem nevoie de o cooperare mai bună la nivel internațional

și de politici de securitate și de politici externe mai eficiente,

de o aplicare mai bună a legilor pe care le avem deja, în loc de adoptarea altora noi mai stricte

care să ne submineze libertățile.

Haideți să nu ajungem ca, din frică, să distrugem lucrurile de care suntem cel mai mândri:

democrația și drepturile și libertățile noastre fundamentale.

Acest video a fost creat cu sprijinul Patreon.com

și a Platformei Europene pentru Libertăți http://www.liberties.eu

Subtitări din partea comunității Amara.org