Video

Transcriere

Sistemul Solar. Casa noastră în spațiu.

Trăim într-o zonă liniștită a Căii Lactee.

Casa noastră este Sistemul Solar,

o formațiune veche de 4,5 miliarde de ani care zboară în jurul centrului galaxiei cu

200,000 km/h și se rotește în jurul ei odată la 250 milioane de ani

Steaua noastră, Soarele, se află in centrul Sistemului solar.

În jurul ei orbiteaza opt planete,

trilioane de asteroizi si comete si câteva planete pitice.

Cele opt planete. Împărțite în patru planete ca a noastră:

Mercur, Venus, Pamântul și Marte,

și patru giganți gazoși: Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun.

Mercur e cea mai mică și cea mai ușoară dintre planete.

Un an pe Mercur e mai scurt ca o zi pe Mercur, ceea ce duce la

fluctuații enorme în temperatură.

Mercur nu are o atmosferă sau o lună.

Venus e unul din cele mai strălucitoare obiecte din Sistemul Solar si de departe

cea mai caldă planetă, cu o presiune atmosferica

de 92 de ori mai mare ca pe Pământ.

Un efect de seră scăpat de sub control înseamnă ca

temperatura pe Venus nu scade niciodată sub 437 °C.

De asemenea, Venus nu are o lună.

Pământul este casa noastră și singura planetă

cu temperaturi destul de moderate pentru a permite un surplus de apă lichidă.

Deocamdată este și singurul loc unde se știe că există viață.

Pământul are o singură lună.

Marte este a doua cea mai mică planetă din Sistemul Solar

și de-abia suficient de masivă ca să țină o atmosferă subțire.

Olympus Mons este cel mai mare munte din Sistemul Solar,

de peste trei ori mai înalt ca Muntele Everest.

Marte are două mici luni.

Jupiter este cea mai mare și cea mai masivă planetă din Sistemul Solar.

Consistă in mare parte din hidrogen și heliu

și este locul celor mai mari și puternice furtuni cunoscute.

Cea mai mare furtună, Marele Punct Roșu, e de trei ori mai mare ca Pământul.

Jupiter are 67 de luni.

Saturn e a doua cea mai mare planeta și are cea mai mică densitate

dintre toate planetele.

Dacă ai avea o cadă suficient de mare, Saturn ar pluti în ea.

Saturn este cunoscută și pentru inelele ei, foarte extinse și vizibile.

Are 62 de luni.

Uranus este a treia cea mai mare planetă și una dintre cele mai reci.

Dintre toți giganții gazoși, este și cea mai mică.

Chestia specială despre Uranus e că axa ei de rotatie

este înclinată lateral în contrast cu celelalte 7 planete.

Are 27 de luni.

Neptun e ultima planetă din Sistemul Solar și se aseamană cu Uranus.

Este așa de departe de Soare încat un an pe Neptun dureaza cât 164 de ani pe Pământ.

Cea mai mare viteză a vântului a fost măsurată în timpul unei furtuni pe Neptun,

aproape 2100 km/h.

Neptun are 14 luni.

Dacă comparăm dimensiunile planetelor,

diferențele dintre ele devin și mai clare.

Jupiter e liderul in mărime și greutate;

pe de altă parte, micuțul Mercur

e chiar mai mic decât Ganymede, una din lunile lui Jupiter.

Jupiter e atât de masiv încat conține aproximativ 70% din masa

tuturor planetelor și are un impact masiv asupra împrejurimilor sale.

Asta e o binecuvântare pentru Pământ, deoarece Jupiter atrage majoritatea

asteroizilor periculos de mari care ar putea distruge viața pe Pământ.

Dar până și Jupiter este un pitic în comparație cu steaua noastră, Soarele.

Până și să îl numim masiv nu e de ajuns.

Alcătuiește 99,86% din masa Sistemului Solar.

În mare parte, e alcătuit din hidrogen și heliu.

Mai puțin de 2% din el este alcătuit din elemente grele, cum ar fi oxigenul sau fierul.

În nucleul lui, Soarele fuzionează 620 de milioane de tone de hidrogen pe secundă

și genereaza suficientă energie pentru a satisface nevoile omenirii pentru ani de zile.

Dar nu doar cele 8 planete orbitează în jurul Soarelui.

Trilioane de asteroizi si comete îl încercuiesc.

Majoritatea sunt concentrate în două centuri:

centura de asteroizi între Marte și Jupiter

și centura Kuiper la marginea Sistemului Solar.

Aceste centuri sunt alcătuite din nenumărate obiecte, unele la fel de mici ca o particulă de praf,

altele de mărimea unei mici planete.

Cel mai cunoscut obiect din centura de asteroizi e Ceres;

cele mai cunoscute obiecte din centura Kuiper sunt Pluto, Makemake și Haumea.

De obicei descriem centura de asteroizi ca

o colecție densă de obiecte care se ciocnesc întruna.

În realitate, asteroizii sunt distribuiți pe o suprafață care este

atât de incredibil de mare încât până și să vezi doi asteroizi de-o data e dificil.

În ciuda a milioanelor de obiecte din ele,

centurile de asteroizi sunt locuri destul de goale.

Dar chiar și așa, acolo se petrec coliziuni întruna.

De asemenea, masa ambelor centuri e neimpresionantă:

centura de asteroizi are mai puțin de 4% din masa lunii noastre,

și centura Kuiper are între 1/25 și 1/10 din masa Pământului.

Într-o zi, Sistemul Solar va înceta să mai existe.

Soarele va muri, și Mercur, Venus, și poate chiar și Pământul vor fi distruse.

În 500 de milioane de ani se va face din ce în ce mai cald până când la un moment dat

scoarța Pământului se va topi.

Apoi Soarele va crește și va crește și ori va înghiți Pământul

ori îl va transforma într-o mare de lavă.

Când își va arde tot combustibilul și pierde aproape toată masa,

se va micșora într-o pitică albă și va arde ușor pentru încă câteva miliarde de ani

înainte să se stingă complet.

Apoi, în final, viața în Sistemul Solar nu va mai fi posibilă.

Calea Lactee nici nu va observa acest lucru.

O mică parte din ea, într-unul din brațele ei va deveni puțin mai întunecată.

Și omenirea va înceta să mai existe sau va părăsi Sistemul Solar

în căutarea unei noi case.

##Romanian subtitles by Poisonjoey##