Video

Transcriere

Organismele modificate genetic (OMG) reprezintă unul dintre cele mai controversate domenii științifice.

Ingineria Genetică este folosită în multe domenii,

însă, chiar dacă aplicațiile medicale precum insulina medicinală sunt larg acceptate

dezbaterea devine una încinsă atunci când vine vorba de mâncare și agricultură.

De ce se întâmplă asta?

De ce este același lucru tratat atât de diferit?

Să încercăm să dăm de cap acestui lucru și să explorăm faptele și fricile cu privire la OMG-uri, dar și viitorul lor.

Pe scurt

Ce e natural?

Oamenii au modificat genetic plante și animale de mii de ani.

Poate că unele dintre recoltele tale nu au avut cele mai bune rezultate.

Poate că unul dintre lupii tăi era extrem de loial.

Așa că ai fost inteligent

și ai prăsit plantele și animalele care aveau trăsături benefice ție.

Trăsăturile sunt doar expresia genelor.

Așa că, cu fiecare generație, acele gene au devenit din ce în ce mai pronunțate.

După mii de ani, aproape fiecare plantă și fiecare animal din jurul nostru este foarte diferit față de starea în care se afla înainte de domesticire.

Dacă oamenii au modificat genele timp de milenii, ce face ca un așa-numit organism modificat genetic, OMG, să fie diferit?

Prăsila selectivă înseamnă, în fapt, a spera să nimerești bine.

Ingineria genetică elimină acest factor.

Putem alege trăsăturile pe care le vrem.

Putem să obținem fructe care sunt mai mari, imune la dăunători și altele.

Deci, de ce sunt oamenii preocupați cu privire la ele?

Sunt OMG-urile rele?

Să începem cu una dintre cele mai des întâlnite obiecții la adresa OMG-urilor:

Fluxul de gene

Însemnând că recoltele modificate genetic se pot amesteca cu recoltele tradiționale, introducând în rândul acestora caracteristici noi și nedorite.

Există o metodă care poate garanta prevenția completă,

dar care reprezintă chiar ea un argument împotriva OMG-urilor.

Semințele terminator.

Ideea este că acestea ar putea produce plante sterile,

ceea ce i-ar obliga pe fermieri să cumpere semințe noi în fiecare an.

Însă, numai simpla idee că acest lucru s-ar putea întâmpla

a stârnit indignarea publică, împiedicând folosirea acestei tehnologii.

Aceasta ne aduce înapoi la răspândirea neintenționată a ADN-ului proiectat.

Au existat cazuri de OMG-uri care au crescut în locuri în care nu au fost plantate.

Și urme de gene modificate găsite în recolte străine.

Dar plantele modificate genetic nu se pot împrăștia oriunde.

Multe recolte se polenizează singure și toate recoltele trebuie să fie înrudite pentru a se putea amesteca.

Există și metode culturale precum Zonele tampon care mențin la un minim încrucișarea neintenționată.

Dar dacă este posibil în principiu, ca un OMG să se poată încrucișa cu un non-OMG,

apare o întrebare mai importantă.

Este mâncarea ce provine din recolte modificate genetic

diferită de mâncarea ce provine din recolte nemodificate?

Această întrebare a fost o una dintre principalele surse de îngrijorare încă de la început.

Plantele modificate genetic care sunt făcute pentru a fi mâncate

sunt verificate pentru a nu conține posibile pericole și rezultatele sunt evaluate de multiple agenții.

După mai mult de 30 de ani și mii de studii, știința a dat verdictul.

Nu există nicio diferență de risc între a mânca plante modificate genetic și a mânca echivalentul lor non-OMG.

Dar nu ne credeți pe cuvânt.

Sursele care afirmă acest lucru și multe altele sunt în descrierea video-ului.

Dar cum rămâne cu plantele care au fost proiectate pentru a fi toxice?

De exemplu, recoltele BT.

O genă împrumutată de la bacteria Bacillus Thuringiensis le permite plantelor proiectate

să producă o proteină care distruge în mod specific sistemul digestiv al unor dăunători.

Planta produce propriile ei pesticide.

Insectele care o mânâncă, mor.

Asta sună alarmant.

Pesticidele cu care sunt stropite plantele pot fi spălate.

În timp ce otrava din recoltele BT, se află în interiorul plantei.

Dar, de fapt, nu e mare lucru.

Statutul de otravă ține de perspective diferite.

Ceea ce este inofensiv pentru specie o poate ucide pe alta.

Cafea, spre exemplu, este o otravă care ucide insectele, dar este inofensivă pentru noi.

Sau, să luăm cazul ciocolatei. Este periculoasă pentru câini, însă o plăcere pentru noi.

Recoltele BT produc o proteină care este făcută special pentru tractul digestiv al anumitor insecte.

Este complet inofensivă pentru noi.

Dar există și abordarea opusă:

Plante care sunt proiectate să fie rezistente în fața anumitor pesticide care omoară buruienile.

În acest mod, fermierii le pot folosi oriunde, omorînd celelalte plante care concurează pentru resurse fără a afecta recolta.

Acum, începem să vedem fața întunecată a OMG-urilor.

Pentru industria ierbicidelor, acestea sunt o afacere avantajoasă.

Peste 90% din toate recoltele care produc bani în SUA

sunt rezistente la ierbicide, în special la Glifosat.

Ca rezultat, utilizarea glifosatului a crescut.

Dar asta nu este numai ceva negativ.

Glifosatul este mult mai puțin dăunător oamenilor, decât alte ierbicide.

Chiar și așa, acest lucru înseamnă că fermierii au un motiv puternic de a se baza numai

pe această metodă. Lăsând la urmă alte metode mai echilibrate.

Aceasta este una dintre cele mai fundamentale probleme cu privire la OMG-uri.

O mare parte a criticilor aduse acestor tehnologii

reprezintă de fapt critici aduse agriculturii moderne

și a felului în care fac afaceri marile corporații care controlează aprovizionarea cu alimente.

Aceste critici nu sunt numai valide, ci și importante.

Trebuie să schimbăm agricultura după un model mai durabil.

OMG-urile, ca tehnologie, sunt de fapt un aliat și nu un dușman în această luptă,

ajutând să salvăm și să protejăm natura, minimizând impactul nostru asupra mediului.

Ce bine pot face OMG-urile?

Hai să ne uităm la unele exemple pozitive!

Vinetele reprezintă recolte importante în Bangladesh.

Însă, deseori, recolte întregi sunt distruse de dăunători.

Fermierii trebuiau să depindă în mare parte de pesticide.

Nu numai că era foarte costisitor, dar fermierii se și îmbolnăveau deseori.

Introducerea unei noi vinete modificate genetic, în 2013, a pus capăt acestui lucru.

Aceeași proteină BT despre care am vorbit mai înainte, un eficient ucigaș de insecte, dar inofensivă pentru oameni, a fost introdusă în vinete.

Aceasta a redus cu până la 80% utilizarea insecticidelor în cazul vinetelor.

Sănătatea fermierilor s-a îmbunătățit și venitul lor a crescut dramatic.

Iar câteodată, o abordare OMG este singura opțiune disponibilă.

În anii 1990, industria de papaya din Hawaii era sub atac din cauza virusului Ringspot care amenința cu extincția papaya.

Soluția a fost papaya modificat genetic care devenea vaccinat împotriva virusului.

Fără acest papaya modificat genetic, industria de papaya a statului Hawaii s-ar fi prăbușit.

Viitorul

Toate aceste povești arată o aplicare foarte restrânsă.

99% din toate OMG-urile pe care le folosim acum

produc pesticide sau sunt rezistente la ele.

Putem face mult mai mult.

Oamenii de știință lucrează la OMG-uri care ne-ar putea îmbunătății dieta,

precum plante care produc mai mulți nutrienți sau nutrienți diferiți

precum fructe cu un nivel mai mare de antioxidanți care ajută în lupta împotriva bolilor

sau orez cu vitamine adiționale.

La o scară mai largă, încercăm să producem plante care sunt mai rezistente la schimbările climatice,

plante care se pot adapta mai bine unor condiții meteo neregulate sau soluri neprietenoase,

ceea ce le-ar face rezistente la secete sau inundații.

OMG-urile ar putea nu numai să reducă impactul agriculturii asupra mediului,

ci și să ajute în mod activ la protejarea lui.

Oamenii de știință lucrează la recolte care pot extrage nitrogen din aer precum microbii.

Nitrogenul este un fertilizator des întâlnit,

dar acumularea sa poluează apa din sol și grăbește schimbarea climatică.

Plantele care își pot colecta propriul nitrogen ar rezolva în același timp două probleme:

abuzarea de fertilizatori în țările dezvoltate,

dar și deficitul acestora în țările aflate în curs de dezvoltare.

Am putea chiar să modificăm plantele pentru ca acestea să colecteze carbonul într-un mod supereficient,

precum castanul american, pentru a diminua și poate chiar a inversa schimbarea climatică.

Cu ustensilele pe care le avem astăzi,

imaginația noastră este singura limită.

Concluzie

În lume se consumă 5 tone de mâncare în fiecare zi.

O estimare a Națiunilor Unite arată că vom avea nevoie de 70% mai mult până în 2050.

Am putea să producem acea mâncare defrișând din ce în ce mai mult pentru a crea mai multe pășuni

și prin folosirea a mai multe pesticide.

Sau găsim o metodă de a face asta pe terenul pe care îl avem acum, folosind metode mai eficiente

precum recoltele modificate genetic.

Intensificarea agriculturii, în locul extinderii ei, înseamnă că OMG-urile ar putea deveni noile plante organice.

Pe scurt, OMG-urile au nu numai potențialul de a schimba drastic agricultura

dar și de a potoli efectele propriului nostru comportament iresponsabil.

OMG-urile ar putea fi cea mai puternică armă a noastră pentru a ne salva biosfera.