Video

Transcriere

Toată lumea cunoaște acel sentimentul că lucrurile nu sunt așa cum ar trebui să fie.

Că nu ai destul succes,

Că relația ta nu este destul de satisfăcătoare,

Că nu ai lucrurile pe care ți le dorești

O insatisfacție cronică care te face să-i privești pe ceilalți cu invidie.

Și să fi dezamăgit de tine însuti.

Reclamele despre tendințele populare, și rețelele de socializare accentuează aceste sentimente

Reamintindu-ți că dacă dorești orice alt loc de muncă decât cel la care visezi înseamnă că ai eșuat,

Că trebuie să ai în permanență parte de experiențe nemaipomenite,

Că trebuie să fi atractiv, să ai mulți prieteni și să îți găsești sufletul pereche

Și că toți ceilalți au toate lucrurile astea și sunt cu adevarat fericiți.

Și desigur existența unei game largi de produse de dezvoltare de sine

insinuează că este în totalitate vina ta pentru că nu lucrezi destul de mult cu tine însuți.

În ultimele 2 decenii, cercetătorii au început să investigheze

cum am putea să contracarăm aceste impulsuri.

Astfel a apărut ramura de psihologie pozitivă

Ramură ce pune întrebarea ”Care sunt lucrurile pentru care se merită să trăiești”

În timp ce terapia cognitiv comportamentală a fost creată

să schimbe sentimentele negative

Cercetătorii de știință s-au întrebat ”De ce sunt unii oameni mai fericiți și mai satisfăcuți decât alții

Și dacă există căi de a aplica ceea ce ei fac bine și pentru ceilalți”

În acest video vrem să vorbim despre unul dintre cei mai puternici factori ce determina

Cât de fericiți sunt oamenii, cât de ușor își pot face prieteni, și cât de bine se pot descurca în situații grele

Un antidot pentru insatisfacție, după cum s-ar spune

Recunosțința

În timp ce ”recunoștința” ar putea să sune ca un alt trend de dezvoltare personală,

vârât pe gât de oamenii care folosesc hashtag-ul

Ceea ce știm în prezent despre aceasta este bazat pe o masă de lucrări și studii de știința

(Le vom include în descrierea video-ului)

Recunoștința poate avea un sens foarte diferit pentru persoane diferite în contexte diferite.

Este o trăsătură de caracter, un sentiment, o virtute și un comportament

Te poți simți recunoscător față de cineva care a făcut ceva pentru tine

Pentru evenimente întâmplatoare, cum ar fi vremea, sau chiar și pentru natură

sau destin.

Și lucrul acesta stă la baza noastră biologică.

Modul în care recunoștința ne leagă unul de altul:

Predecesorul recunoștinței

este probabil reciprocitatea

Este probabil să fi evoluat ca un semnal biologic

Ce motivează animalele să facă schimb de lucruri pentru pentru beneficiul lor mutual

Și poate fi regăsit în regatul animalelor la unele specii de pești

Păsări și mamifere, dar mai ales în primate

Când creierul tău recunoaște că cineva făcut un gest frumos pentru tine,

reacționează cu sentimentul de recunoștință ca să te motiveze să întorci favoarea

Acest sentiment te face să îți pese de alții,

și altora să le pese de tine

Acest lucru este important deoarece pe măsură ce creierul uman a devenit mai bun la a citii emoțiile,

persoanele zgârcite erau identificate și înlăturate

A devenit un avantaj evoluționar să te înțelegi bine cu alții

Și să creezi relații de lungă durată

Spre exemplu, dacă ție îți era foame și cineva ți-a arata unde să găsești fructe de pădure delicioase

Te-ai simțit recunoscător fața de acea persoană

Și ai simțit o datorie sa întorci favoarea pe viitor

O motivație să fii pro-social

Când întorceai favoarea, ei se simțeau recunoscători față de tine

Acest lucru ți-a adus strămoșii aproape unul de altul

Și a creat legături și prietenii

Deci formele incipiente de recunoștința erau mecanisme biologice,

ce îți schimbau comportamentul pentru a coopera,

lucru care a ajutat ca oamenii să conducă pământul

Dar în timp, recunoștința a devenit mai mult decât un impuls de a proceda cinstit

Consecințele recunoștinței:

Cercetătorii de știință au descoperit că recunoștința stimulează căile neuronale din creier

implicate în sentimentul de recompensă,

de formare a legăturilor sociale,

și de interpretare a intențiilor celorlalți.

De asemenea, facilitează ușurința de a memora și a-ți aduce aminte amintirile plăcute

Ba chiar mai mult,

Recunoștința combate în mod direct sentimentele negative

și caracteristicile precum: invidia și comparația socială,

narcisismul, cinismul și materialismul

Ca și consecință, oamenii care sunt recunoscători pentru orice

tind să fie mai fericiți și mai satisfăcuți.

Au relații mai bune,

și le este mai ușor să își facă prieteni. Dorm mai bine,

tind sa sufere mai puțin de depresie, dependența și oboseală

și se descurca mai bine să treacă peste evenimente traumatice

Într-un mod, recunoștința te face mai puțin probabil să cazi în capcanele psihologice pe care viața moderna ți le întinde.

Spre exemplu, recunoștința contracarează în mod semnificativ tendințele de a uita

și de a minimaliza evenimentele pozitive.

Dacă muncești mult și din greu pentru ceva,

acest lucru te poate face să crezi că este nebunesc și fără de valoare.

Te poți afla în situația de a te simți emoțional ca înainte de începe sa muncești pentru acel lucru,

și vei încerca să obții următorul lucru care te va satisface,

în loc să fi satisfăcut cu ce ai făcut până acum.

Sau imaginează-ți că te simți singur și că ai vrea mai mulți prieteni

Probabil ca ai o persoană sau mai multe

care ar vrea să iasă cu tine, dar tu te poți simți ca asta nu este îndeajuns

Că ești un ratat și te simți prost pentru tine însuți

Deci s-ar putea sa le refuzi oferta de a face ceva împreună

și te vei simții și mai singuratic

Dacă, în schimb, te simți recunoscător pentru relațiile tale

Ai putea sa accepți invitațiile sau chiar să preiei inițiativa

Cu cât riști mai multe să te deschizi,

cu atât șansa de a consolida relațiile existente și de a cunoaște persoane noi va crește

În cel mai bun caz, recunoștința poate crea o buclă de reciprocitate

Sentimentele pozitive duc la un comportament mai social,

ceea ce duce la mai multe experiențe sociale plăcute,

care vor cauza mai multe sentimente pozitive.

Asta este o experiență comună după o serie de încercări,

cum ar fi chimioterapia spre exemplu.

Viața se poate simți nemaipomenit după ce o situație de criză se sfârșește.

Orice lucruri minore pot fi surse infinite de fericire,

de la abilitatea de a gusta, până la a sta în lumina soarelui,

sau să discuți cu un prieten.

În mod obiectiv, viața ta poate fi exact la fel, ori chiar puțin mai rea ca înainte,

dar creierul tău compara experiența pe care o trăiești în prezent,

cu momentele în care viața era urâtă,

și reacționează cu recunoștință.

Deci, pe scurt, recunoștința refocalizează

atenția ta către lucrurile bune pe care le ai.

Și consecințele ale acestei schimbări sunt sentimente mai plăcute

și experiențe mai plăcute în general.

Atâta timp cât este bine să știm lucrurile astea,

exista vreo cale pentru tine să simți mai multă recunoștința?

Cum să îți faci creierul ”mai recunoscător”

Abilitatea de a experimenta mai multă sau mai puțină recunoștința

nu este distribuită în mod egal tuturor.

Ai ceva numit ”Trăsătura a recunoștinței”,

care determina cât de mult o poți simții

Depinde de genetica, personalitatea și cultura ta.

Această descoperire a făcut oamenii de știința să se întrebe

dacă pot concepe exerciții care să îți schimbe trăsătura recunoștinței,

și sa ducă la mai multă fericire.

Haideți să începem totuși cu o prevenire importantă,

nu se știe încă complet cât de mult poate fi antrenată recunoștința,

sau cât de mult vor ține efectele.

Nu există pastile magice pentru fericire.

Viața este complicată. În unele zile te poți simți în control asupra ta,

și în altele te simți de parcă nu ai deloc control. Și asta este ok.

De asemenea, uneori, fuga după fericire te poate face mai nefericit,

dacă pui prea multă presiune pe tine însuți.

Recunoștința nu ar trebui văzuta nici ca o solutie

pentru depresie sau un substitut pentru ajutorul profesional.

Poate fi doar o bucată dintr-un puzzle, și nu este soluția pentru puzzle-ul în sine.

Cel mai ușor exercițiu pentru recunoștința și cu cea mai mare cantitate de cercetare în spate,

este ținerea unui jurnal al recunoștinței.

Înseamna să stai jos câteva minute, de 1-3 ori pe săptămână

și să scrii între 5 și 10 lucruri pentru care ești recunoscător că le ai în viața ta.

Probabil că te vei simții ciudat la început, așa că începe simplu.

Te poți simții recunoscător pentru un lucru minor?

Spre exemplu, cât de bună este cafeaua, sau pentru că cineva a fost drăguț cu tine.

Poți aprecia un lucru pe care altcineva l-a făcut pentru tine?

Poți să reflectezi asupra lucrurilor sau persoanelor cărora le–ai duce dorul dacă ar dispărea,

și să fi recunoscător pentru că sunt în viața ta?

Cu toții suntem diferite, așa că doar tu vei știi ce va funcționa pentru tine

Și cam asta este. Poate suna aproape insultător.

Adică.. lucrurile nu ar trebui să sa fie atât de simple.

Dar în numeroase studii, participanții au raportat mai multă fericire,

și o satisfacție generala mai mare a vieții după ce au exersat acest obicei pentru câteva săptămâni.

Ba chiar mai mult, studiile au găsit o schimbare în activitatea creierului,

la câteva luni după s-au sfârșit.

Exersarea recunoștinței ar putea fi o cale reală de a te reprograma.

Acest studiu arată că emoțiile tale nu sunt fixe.

Pană la urmă, modul în care experimentezi viața

este o reprezentare a ceea ce crezi despre ea.

Dacă îți ataci credințele de bază pe care le ai despre tine și despre viața ta

poți să îți schimbi gândurile și sentimentele,

ceea ce în mod automat îți va schimba comportamentul.

Este destul de fascinant că ceva atât de simplu ca reflexia de sine,

poate redirecționa căile neuronale în creierele noastre,

pentru a combate insatisfacția

Și dacă asta nu este un motiv pentru care să fi mai optimist,

ce este?

Să fi om este greu, dar nu trebuie să fie atât de greu.

Și dacă te uiți cu atenție,

ai putea să observi că viața ta este mult mai bună decât ai crezut.

Dacă ești curios, și vrei să încerci recunoștința, am creat un lucru

Te rog să ții cont că nu trebuie să cumperi nimic de la nimeni

ca să exersezi recunoștința. Tot ce îți trebuie este o hârtie,

un pix și 5 minute.

Spunând acestea, noi am creat un jurnal al recunoștinței Kurzgesagt

Bazat pe studiile pe care le-am citit, conversații cu experți,

și experiențele noastre personale cu recunoștința în ultimul an

Este structurat în așa fel,

încât să se simtă mai ușor să te înveți cu obiceiul de a ține un jurnal al recunoștinței.

Conține explicații scurte și reflexii, pentru a îl face mai interesant.

De asemenea, l-am făcut pe cât de frumos am putut.

Acest video continuă seria neoficială a video-urilor mai personale,

introspective, de la nihilismul optimist

la singurătate și acum recunoștința.

Nu vrem să fim un canal de dezvoltare personală,

așa ca vom continua să creem genul acesta de video-uri aproximativ odată pe an.

Sperăm că am fost de ajutor pentru unii dintre voi.

Mulțumim că ați urmărit.

Quack!